MONEDĂ ARGINT Gordian III (238-244)
Roma, Anii 239-244, achiziție, fosta colecţie Gheorghe Georgescu-Corabia. AVERS: IMP. CAES. M. ANT. GORDIANVS AVG.; Bust, radiat, drapat, cuirasat, spre dreapta. REVERS: P. M. TR. P. II COS P.P.; Jupiter, stând frontal, capul spre stânga, ţine fulger în mâna dreaptă peste Gordian, care stă spre stânga, şi sceptru vertical în mâna stângă.
MONEDĂ DIN ARGINT, Filip Arabul (244-249)
Roma, Anii 244-247, achiziție, fosta colecţie Gheorghe Georgescu-Corabia. AVERS: IMP. M. IVL. PHILIPPVS AVG.; Bust, radiat, drapat, cuirasat, spre dreapta. REVERS: AEQVITAS AVGG.; Aequitas, spre stânga, ţine balanţă şi cornul abundenţei.
FIBULĂ DE ARGINT
SUCIDAVA, FORTIFICAȚIA ROMANĂ TÂRZIE Fibulă cu capul de argint, resortul acoperit de o placă semidiscoidală, portagrafa de una de argint de formă romboidală. Placa semidiscoidală prezintă la partea superioară şi pe laterale, câte o protomă în formă de cap de vultur. Deasupra şi sub arc au fost aplicate plăcuţe de aur, decorate fiecare cu câte 11 pietre preţioase.
TETRADRAHMĂ (THASOS)
SEC. IV A. CHR., TEZAUR GURA PADINII, JUD. OLT AVERS: Capul mic al zeului Dionysos tanăr spre dr., purtand taenia pe frunte şi o cunună de iederă cu două tozete pe părul buclat, strans într-o torsadă pe spate. REVERS: Herakles nud, în picioare spre stânga îşi sprijină braţul pe măciucă; pe umărul şi pe braţul său stâng, atârnă blana leului nemeean;
LANȚ DIN AUR
EPOCA ROMANĂ, CERCETĂRI ARHEOLOGICE SUCIDAVA-CELEI Lanţ de aur realizat prin împletirea unor sârme. La extremităţi, lanţul prezintă câte un tambur la fiecare capăt, dincolo de care, prin intermediul a două verigi, se găseşte dispozitivul de închidere, realizat simplu dintr-un cârlig care se introducea într-o verigă.
CERCEL DIN AUR CU PANDANTIV
EPOCA ROMANĂ, CERCETĂRI ARHEOLOGICE, NECROPOLĂ SUCIDAVA Cercel de aur cu pandantiv, realizat din verigi, împreună susţin o casetă (montură) pentru o piatră, care nu s-a mai păstrat. De veriga mică este legată o sârmă de aur, la capătul căreia se găseşte o altă casetă (montură) şi în continuare pe sârmă sunt înşirate 5 verigi şi 5 pietre, terminându-se în final cu un pandantiv în formă de inimioară.
PANDANTIV DE CERCEL DIN AUR
EPOCA ROMANĂ, COM. ORLEA, JUD. OLT Pandantiv de cercel realizat din aur, având încastrată o piatră de culoare violetă. Montura a fost executată dintr-un fir torsionat de aur. La partea inferioară a piesei se găsesc trei verigi, de care se agăţau trei fire răsucite, realizate din aur; din cele trei fire s-au păstrat numai două (cele laterale), cel din mijloc s-a pierdut.
INEL SPIRALIC DE TÂMPLĂ DIN ARGINT AURIT
EPOCA ENEOLITICĂ, CERCETĂRI ARHEOLOGICE ÎN TELL-UL DE LA SUCIDAVA-CELEI, 1977. Inel de argint, realizat sub forma unei spirale cu trei bucle. Secţiunea barei este de formă rotundă. Suprafaţa piesei a fost aurită.
INEL DIN ARGINT CU PIATRĂ ALBASTRĂ
EPOCA ROMANĂ, CERCETĂRI ARHEOLOGICE, NECROPOLĂ SUCIDAVA Inel de argint cu piatră de culoare albastră, realizat din bară cu secţiunea de formă semirotundă. Placa centrală are forma ovală şi găzduieşte o piatră semipreţioasă de culoare albastră.